Un alt fel de a citi
Vorbeam în numărul trecut despre e-book readers. Ce nu v-am spus este cât de populare au devenit în foarte scurt timp, ce v-ar putea plăcea la ele şi cum au ajuns un trend.
După sărbătorile de iarnă şi febra cumpărăturilor, când cei de la Amazon şi-au făcut socotelile, au descoperit cu stupoare că obiectul cel mai cumpărat din magazinul lor virtual n-a fost vreun roman celebru, ci un instrument: e-book-ul lor, Kindle. În Statele Unite, numele Kindle a devenit ceea ce este Xerox pentru fotocopiatoare: un substantiv comun. Deşi Sony Reader este pe piaţă de mai mult timp, putem doar să bănuim cum şi-a vrăjit Amazon consumatorii să cumpere device-ul. Pe piaţă sunt (din ce în ce mai) mulţi ofertanţi şi oferte, unul dintre cei mai serioşi concurenţi pentru Kindle în acest moment fiind Nook, de la Barnes & Noble. Printre trendurile care mai aveau foarte puţin şi scăpau de atenţia analiştilor şi a media se numără şi adopţia din ce în ce mai accelerată a acestor device-uri. De la începutul anului, pe piaţa de cititoare electronice s-a produs o adevărată explozie de oferte. Mai toţi producătorii au vrut să aibă propriul „Kindle” şi numărul de opţiuni de pe piaţă tinde spre cel cu branduri de cereale din rafturile de la supermarket. De ce? Dar înainte de a răspunde la întrebarea aceasta, ar fibine să răspundem, pentru început, la întrebarea „ce este un e-book reader?”
Cerneala hârtie
Povestea cititoarelor începe cu un lucru foarte drag nouă: cu o tehnologie. Este vorba de E-Ink, al cărei nume s-ar traduce, evident, prin cerneală electronică. Dacă ar fi fost după noi, i-am fi spus E-Paper, deoarece nu e nevoie de niciun stilou şi nicio cerneală. Este vorba de o suprafaţă electronică ce poate reda imagini şi text. Deocamdată, comercial, ea este disponibilă doar în varianta alb-negru. Experimental, deja s-au prezentat câteva device-uri cu ecrane color. Mai mult, o parte dintre acestea nu sunt rigide ca un ecran clasic, ci fl exibile, precum cel prezentat recent de LG Philips la o demonstraţie în Coreea.
Aşadar, pe această tehnologie se bazează e-book reader-ul, cunoscut, mai nou, şi sub numele simplificat de e-reader. Desigur, există atâtea ecrane care ar putea fi folosite pentru redarea textului. Totuşi, ecranele E-Ink sunt mult mai potrivite pentru citit din mai multe motive: sunt foarte uşoare, ducând device-urile din care fac parte la greutăţi chiar mai mici decât cărţile însele; nu luminează, ci se bazează pe lumina exterioară, ceea ce le face mai comode pentru ochi; nu în ultimul rând, nu consumă energie electrică mai deloc, ceea ce le conferă o autonomie formidabilă. Vom face, de altfel, o comparaţie ceva mai târziu cu unul dintre cei mai spectaculoşi concurenţi al acestor aparate.
Un slot lipsă
Bun, avem un e-reader, ce facem cu el? Citim, evident. Dar ce? Cam orice e disponibil în format digital, eventual unul compatibil cu device-ul nostru, pentru că da, şi aici există un război al codărilor între diverşii producători. Există câteva device-uri care sunt bazate pe sistemul de operare Android şi oferă acces la Google Books (gratuit), un loc foarte onorabil, de altfel, dar care este populat, în general, cu titluri mai vechi, devenite între timp de domeniu public. 
Marea majoritate a e-reader-elor au fost lansate de fabricanţii lor cu un singur scop: să vândă cărţi şi ziare pentru ele. Cum cele mai noi e-book readere nu duc lipsă de metode de conectare la reţele şi internet, este clar că pot fi folosite pentru a cumpăra variante electronice de cărţi şi abonamente la ediţiile online ale ziarelor. Pentru că aceasta s-a dorit încă de la început. Discutând în redacţie comparativ despre iPad şi e-readers şi trăgând linie, am spus în glumă: bun, conexiuni au, lucruri de cumpărat sunt, ce le mai lipseşte? Un slot pentru cardul de credit.
Acum, dincolo de ideea că putem cumpăra conţinut media digital cu un astfel de device, nu trebuie să plecăm de la premisa că vom putea cumpăra absolut orice ziar sau carte cu ele dintr-un motiv foarte simplu: niciodată nu vor înlocui printul, pentru că de tipărit ne vom lăsa doar atunci când nu vom mai avea pe ce să tipărim. Iar acest lucru se poate întâmpla, poate, doar într-o altă dimensiune. Unele cărţi sau ziare vor rămâne întotdeauna scrise, exact cum nu vom vedea bloguri tipărite. E-reader-ele sunt aparate care suplinesc, care ne ajută să citim în format digital acolo unde este cazul.
Doar o modă?
Unii analişti asta cred. Rugaţi recent să se pronunţe în legătură cu viitorul e-book reader-elor, doi analişti Gartner, Van Baker şi Amy Leong, le-au descris drept „device-uri cu o singură funcţie, care au şi ele de răspuns la anumite provocări.” Deocamdată, ei văd piaţa acestora ca fiind formată doar din profesionişti cu joburi care presupun mobilitate mare şi că nu le văd în postura de produse de masă. „Pentru ca piaţa să poată susţine varietatea mare de produse disponibile, aceasta trebuie convinsă cumva să se deschidă mai mult de atât”, a continuat Baker.
Amy Leong s-a declarat surprinsă de diversitatea opţiunilor în această materie, care i-a amintit de efervescenţa apărută în jurul media player-elor şi cea a aparatelor GPS din trecut. Din punctul de vedere al companiei pe care o reprezintă, piaţa acestor aparate este de aşteptat să cunoască o creştere vertiginoasă în următorii câţiva ani, urmând ca după această perioadă, cifra de vânzări de e-readere să înceapă să intre în declin.
CONCURENŢA
Şi a apărut iPad… Cu plusuri, cu minusuri, per total, o apariţie spectaculoasă, cum ne-a obişnuit Apple de când e în centrul atenţiei. Una dintre cele şapte funcţii de bază ale acestei tablete este cea de e-book reader. Îi putem spune Kindle killer? Sau, altfel spus, îşi va canibaliza ultima creaţie a celor de la Apple, concurenţa? Până la urmă, are mult mai multe opţiuni, nu? Pentru cei care vor un device doar pentru citit – şi nu numai, s-ar putea ca numărul de opţiuni în plus să fie irelevant.
TREI DIFERENŢIATORI
Ce vrem să spunem, de fapt, este că numărul de avantaje pe care aceste cititoare – un fel de veri de la ţară pe lângă sofisticatul iPad – le au, s-ar putea să depăşească numărul de opţiuni pe care le are mult lăudata tabletă. Şi vom aminti doar trei argumente care ar trebui să spună ceva chiar şi celor mai neiniţiaţi dintre noi. Trei argumente care vor sta în picioare ani de zile, până când tehnologiile din tablete se vor maturiza suficient încât să devină alternative mai comode pentru citit decât e-reader-ul. Acest lucru fiind posibil, desigur, doar dacă tehnologiile pentru ecranele de e-reader rămân pe loc, ceea ce nu este cazul.
DISPLAY
În primul rând, este vorba de ecran. Cel alb-negru de la e-reader (denumit ştiinţific ecran electroforetic) nu emite lumină, ca atare, oboseşte mult mai puţin ochii şi este şi mai uşor decât cele LED, de exemplu, ceea ce ne spune următoarele: dacă v-au durut vreodată ochii de la un monitor de calculator, riscaţi să vă doară şi de la cititul pe o tabletă. E adevărat că un e-reader nu se descurcă prea bine pe întuneric, dar încercaţi să citiţi de pe o tabletă când e soare afară.
AUTONOMIE
Apoi este vorba de autonomie: E-book reader-ul nu consumă energie electrică aproape deloc pentru redarea materialelor. Ca atare, are o autonomie mult mai mare decât tabletele, ale căror ecrane sunt energofage prin comparaţie.
Nu în ultimul rând, o lectură este, de obicei, o experienţă care durează mai mult decât vizionarea unui film. Nu v-ar plăcea ca device-ul de pe care citiţi să fie uşor? Atunci ar trebui să alegeţi un e-book reader, pentru că greutatea lor ajunge chiar şi la 200 de grame, faţă de un Tablet PC, care ajunge doar în cele mai fericite cazuri în jur de jumătate de kilogram.
FACTOR COOL(T)
Este cam devreme să aflăm dacă utilizatorii de iPad sunt mulţumiţi de modul cum se comportă noua lor jucărie. Cert e că ultimul sondaj printre utilizatorii de e-readere din Statele Unite a arătat că 93% dintre ei sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi. Pentru că, până la urmă, cu o funcţie sau mai multe, important e cum le foloseşti. Dacă vrem să ne cultivăm, atunci ne trebuie cultură calitativă din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al suportului. Şi dacă iPhone a introdus „factorul cool” în telefonie, şi e-reader-ul poate introduce „factorul cult” în modul cum ne folosim un device.
CONCLUZIE
Modă trecătoare sau nu, e-book reader-ul este cu noi şi va rămâne o bună perioadă de timp. Ne-o spun chiar şi specialiştii în cercetări de piaţă. Rolul său nu va fide înlocuitor, ci de suport al tiparului în încercarea tehnologiei de a satisface oamenilor foamea de informaţii şi de lectură.
