Radu Georgescu: multinaţionale mioritice
Da, şi românii pot deschide business-uri globale. A declinat o ofertă de a fi vicepreşedinte al Microsoft pentru a face business mondial din România. Este unul din părinţii antreprenoriatului românesc în IT şi unul dintre cei care continuă să dea lecţii despre cum se poate ajunge la succesul în afaceri. Are şi de ce, media start-up-urilor la care a pus umărul şi care sunt pe cale sau au reuşit să ajungă organizaţii de succes, este impresionantă. De aproape 20 de ani, Radu Georgescu este în plutonul fruntaş al românilor care ştiu să facă bani din tehnologie.
INFO CV
Profil Radu Georgescu
* Fondator al Gecad Software (1992)
* Absolvent al Universităţii Politehnice Bucureşti (1993)
* Apare RAV, antivirusul românesc (1994)
* RAV ajunge la 150 de distribuitori în 60 de ţări (2002)
* Microsoft preia RAV (2003)
Grupul GECAD
* Lansat în 2004
* Companii active în grup: Axigen, ePayment/Avangate şi GECAD Net
* Certificări importante: Microsoft Gold Certified Partner, Autodesk Value Added Reseller şi Autodesk Authorized Training Center, Trend Micro Authorized Distributor, IBM Internet Security Systems Distributor, Kaspersky Distributor
* Clienţi: peste 1200 de companii numai pentru GECAD Net
Nu e singurul român care a zis „nu” unei cariere de succes în străinătate pentru a face carieră având baza în România, dar este printre puţinii care chiar au reuşit ce şi-au propus. Mai mult, Radu Georgescu nu se opreşte aici. Are iniţiative dintre care mai multe au ieşit din stadiul de proiect, care arată foarte promiţător şi care au în spate experienţa unui om care a început să vândă tehnologie în 1992.
The show goes on
RAV ca business a fost un succes răsunător, deşi în mentalul românesc, mai importante au fost sumele vehiculate cu ocazia vânzării companiei către Microsoft decât modul cum s-a ajuns acolo. „Companiile născute după RAV au ajuns acum la maturitate”, ne spune Radu Georgescu, Preşedinte al GECAD Group. Dacă RAV era, în 2003, când a fost achiziţionat de Microsoft, o singură companie, acum fostul ei boss se poate lăuda cu trei companii mature, fiecare din ele mai mare decât prima. Este vorba, în primul rând, de Axigen. Acesta este un server de mail cotat de cel puţin o instituţie de cercetare a pieţei drept cea mai avansată tehnologie de acest tip din lume. Pentru această companie, odată ajunsă la maturitate soluţia, pasul care urmează firesc este cel de intrare în zona de „push” de vânzări. Această tehnologie a ajuns cea mai bună de pe piaţa globală în doar patru ani, în timp ce la alte soluţii se lucrează de cel puţin 15. Lucru care nouă ni se pare un blazon în plus pe cartea de vizită. Radu Georgescu o consideră o realizare destul de simpatică.
O altă companie importantă în CV-ul lui Radu Georgescu este Avangate, care se poate lăuda cu poziţia a doua în lume în materie de soluţii de EST (electronic software distribution), cu clienţi precum Intel, Kaspersky, LavaSoft şi BitDefender. Organizaţia are deja birouri în Amsterdam, Mountainview şi Taipei, urmând să mai deschidă o reprezentanţă în Moscova cât de curând.
ePayment este deţinătorul unei cote serioase de piaţă în zona plăţilor electronice româneşti şi a fost unul din motoarele dezvoltării acestei industrii în ţara noastră. Mai mult, este vorba de o companie care îşi dublează business-ul în fiecare an. La fel şi Avangate. La Axigen situaţia este un pic diferită, în sensul că până acum a fost doar o dezvoltare de tehnologie, acum se pregăteşte intrarea pe piaţă, dar dezvoltarea a dus la ceva senzaţional, în opinia şefului de la GECAD
Tehnologii
Puţine tehnologii au apărut recent create de la zero. Devenite buzzwords în ultima vreme, noţiuni ca virtualizare sau cloud computing există de ceva vreme. Ele pur şi simplu s-au transformat în produse noi, au luat forme, ambalaje noi şi au fost poziţionate pentru satisfacerea unor nevoi care acum sunt de actualitate. Adică vin să satisfacă o piaţă care acum le cere. Radu Georgescu ia exemplul cloud computing-ului, o noţiune pe care o tratează destul de atent şi într-o postare foarte interesantă pe blogul personal. Ceea ce ne spune preşedintele GECAD este că această tehnologie este cu noi de zece, douăzeci de ani. Totuşi, de-abia în ultimii doi ani a început să însemne şi business, să poată fi valorificată în piaţă. În mod clar, aici sunt oportunităţi.
Cei care pot profita cel mai mult sunt providerii de hosting şi producătorii de aplicaţii. De exemplu, două companii din portofoliul omului de afaceri român – Axigen şi Avangate, sunt poziţionate foarte bine în cea de-a doua categorie. Nu în ultimul rând, integratorii – cei care pot integra aplicaţii în nişte produse mature pentru cloud computing pot fi avantajaţi de situaţia din prezent, când această tehnologie devine mainstream.
Early adoption
Gadgeturi. Nu puţini dintre cei care apreciază tehnologia sunt early adopters, oameni care vor să aibă sau să încerce un produs chiar de la apariţia lui în piaţă. Este o pasiune ca o sabie cu două tăişuri, în opinia interlocutorului nostru. Odată intrat în horă, un astfel de curios trebuie să fie conştient că există şi riscuri: de multe ori, aceştia nu se pot bucura de jucăriile lor la potenţial maxim din mai multe motive. Poate fi vorba de lipsa aplicaţiilor sau de faptul că primele modele dintr-o serie nu sunt întotdeauna printre cele mai reuşite e un alt risc. Oricum, Radu Georgescu nu se poate plânge. A avut ocazia să ţină în mână multe dintre lucrurile deştepte proaspăt lansate. „Am avut primul iPhone de când a apărut, aştept foarte curios să-mi iau un iPad, deşi nu înţeleg la ce-mi va folosi, dar mă «dau» cu gadget-urile întotdeauna”, ne spune antreprenorul.
„Deci, vă place mai mult iPhone OS decât Windows Phone sau Android”, încerc eu. Râzând, ne indică pe masă un model de Nokia cu Symbian.
Încercând să ducem discuţia şi mai adânc în zona de gadgeterie, aflăm un secret. „Eu sunt un tip extrem de comod”, ne spune Radu Georgescu. „Sunt un pic leneş, iar acest lucru a contat şi el la succcesul antreprenorial pe care l-am avut. Fiind leneş, îi laşi pe alţii să-şi facă treaba şi atunci ai succes. De exemplu, eu prefer maşinile cu o cutie de viteze automată, nu cele cu schimbător. Mai ales în ce este Bucureştiul în ziua de astăzi, o maşină cu o cutie de viteze automată este absolut spectaculoasă”.
Există o diferenţă, în opinia patronului Axigen, între early adopting şi gadget-urile utile. „Gadget-urile utile nu sunt spectaculoase”, spune el. „Sunt cele care au ajuns la generaţia a treia, nu sunt spectaculoase, nu sunt fancy, să ajungă subiect de povestiri, pentru că cele utile sunt cele care au aplicaţii, cele care sunt stabile… Gadget-urile fancy sunt cele de-abia apărute, pe care mi le iau şi putem povesti despre ele, dar nu sunt utile”.
Astfel, interiorul ideal al unei maşini pentru Radu Georgescu, din punct de vedere al gadget-urilor, pare destul de spartan şi strict orientat spre funcţionalităţi utile: un MP3 player, un GPS, o cutie de viteze automată şi, nu în ultimul rând, să fie vorba de o maşină confortabilă în ansamblul ei. Deci, multimedia mai puţin.
„OK, e simpatic din când în când să încerci câte o maşină nouă care să alerge repede, care are sisteme care o ajută să se «agaţe» de maşina din faţă şi să meargă după ea… Este utilă chestia asta? Nu cred. E simpatic într-un scenariu din ciclul early adopting, când vrei să vezi cum funcţionează. Mă joc cu plăcere într-un astfel de scenariu”, spune Radu Georgescu.
Cât priveşte home entertainment-ul, un lucru care-i place şefului GECAD este standardul DLNA (Digital Living Network Alliance). Acesta a fost proiectat de producătorii de electronice de consum pentru ca device-urile de entertainment din casă să poată colabora şi transmite de la unul la altul conţinut multimedia. În rest, simplu şi practic: când vrea să urmărească un film, poate folosi un laptop fără probleme. Nici măcar probleme cu calitatea audio nu-şi face. Iar acest lucru ni-l spune cineva cu ureche muzicală (unul din hobby-urile lui Radu Georgescu este cântatul la pian), care ne mai spune că atunci când vrea să audă ceva frumos, ia drumul sălilor de concert. „Mă duc la concerte de muzică clasică. Poţi să ai sistem audio 20.1, nu vei auzi niciodată un pian în boxe aşa cum îl auzi în Ateneu. Nu mi se pare că există atât de mari diferenţe între două sunete de boxe diferite, pe lângă calitatea originalului.” Un lucru care i-a atras atenţia în mod deosebit este un pian scos pe piaţă de Yamaha. Acesta are pe ciocănele traductori şi motoraşe legate de un calculator. Utilizatorul îşi poate înregistra melodiile, dar şi producătorii au venit cu înregistrări ale pianiştilor celebri. Şi, practic, se pune pianul să cânte ca şi cum ar cânta Rubinstein sau alţii. Adică nu digitalizăm sunetul, ci cântatul în sine, păstrând, astfel, calitatea sunetului original, creat de ciocănelele care lovesc corzile.
În materie de gadget-uri de sunet, aceasta este una dintre cele mai senzaţionale invenţii, în opinia antreprenorului român. El preferă să aibă acasă un astfel de pian care să reproducă cu tot cu sunetul original ceea ce cântă un pianist celebru, în loc să asculte o înregistrare a acestuia în nişte boxe.
Am repetat şi în faţa lui Radu Georgescu întrebarea care ne preocupă încă de anul trecut: dacă tableta va ajunge la putere sau nu. „Nu ştiu, eu n-am avut încredere nici în iPhone şi s-a dovedit până la urmă că am greşit. A devenit ceva fenomenal şi a impus standarde în materie. M-am înşelat şi poate că mă înşel şi în direcţia asta, dar nu mi se pare că tableta va deveni mainstream, dar cum m-am înşelat în privinţa iPhone-ului, e posibil să mă înşel şi aici. Oricum, după marea majoritate a review-urilor, nu pare că aduce nimic nou”. Dar chiar şi aşa, early adopter-ul din el vrea să aibă şi el un astfel de device, să vadă de ce e capabil.
Cât priveşte televizoarele 3D, şeful GECAD nu se vede stând acasă cu ochelari tridimensionali pe nas, spu nând că locul filmelor 3D rămâne în cinematograf în ceea ce-l priveşte.
Înapoi la business
Discuţia a alunecat, inevitabil parcă, spre perspective de business. E greu să duci discuţia într-o altă zonă când stai de vorbă cu un om care practică acest lucru ca pasiune, ca hobby şi ca sport, aproape. A venit vorba despre aşa-zisele noi modele de business lansate de Microsoft şi Apple, respectiv Marketplace şi AppStore.
O serie de oameni care ştiu să dezvolte soft au noi oportunităţi acum. Nu numai companii, dar chiar şi programatori singuri pot dezvolta ceea ce poate deveni aplicaţia vieţii lor: un program, un joc, poate, pe care să-l vândă online prin magazinele celor doi giganţi şi care să ruleze pe diverse gadget-uri. Sunt cunoscute cel puţin câteva cazuri de dezvoltatori care au reuşit să vândă câteva milioane de licenţe de program în perioade destul de scurte de timp. „AppStore a ajutat multă lume să facă aplicaţii relativ mici, relativ uşor de făcut, pe care să le vândă în număr mare într-un marketplace promovat şi pus la dispoziţie de Apple care are aceste instrumente. Şi da, este o lume a aplicaţiilor. Google se îndreaptă în direcţia asta cu paşi foarte sănătoşi (către aplicaţii, către o piaţă de acest tip). Microsoft vrea şi el, dar nu ştie cum să o facă. Asta deşi ei au intrat primii aici, pentru că au fost primii care au avut un sistem de operare cu adevărat «mobile», dintre Apple, Google şi ei. N-au profitat de acest lucru. iPhone i-a depăşit, iar Google sunt şi ei cu motoarele încinse. Lumea spune că Windows Phone 7 va fi mai frumos, mai tare, mai senzaţional decât Android şi iPhone OS la un loc, dar rămâne să confirme”, ne spune Radu Georgescu.
Cu aceste „pieţe de programe”, giganţii IT-ului au mai lansat un mod de a face afaceri, pentru că şi-au dat seama că toate gadget-urile lor nu valorează mai nimic fără aplicaţii, şi nu pentru toţi programatorii e neapărat un titlu de glorie faptul că lucrează într-o multinaţională. Mulţi se simt mai bine dezvoltând jocuri şi programe de acasă şi găsind o piaţă pe care să le vândă. Dar acestea nu sunt singurele lucruri interesante pe care le puteţi afla de la şeful GECAD despre succesul în afacerile cu IT. Numai o privire pe blogul său şi vă veţi da seama de ce şi nouă ne-a părut rău că discuţia cu el a durat atât de puţin.
